Ieri, într-un talk show pe o
televiziune de știri din Chișinău, comentatorul politic Vitalii Andrievschii a
dezvăluit conținutul unei discuții pe care a avut-o cu șeful PLDM. V. Filat i-a
relatat că într-o discuție cu președintele Federației Ruse, V. Putin, omul de
afaceri/politicianul moldovean i-a arătat demnitarului rus cât oferă UE
Republicii Moldova și l-a întrebat dacă Rusia poate oferi la fel. Putin i-a
răspuns că nu. Astfel RM a ales calea europeană. Istorisirea lui Andrievschii
este semnificativă întrucât din ea rezultă faptul că guvernanții moldoveni s-au
târguit cu Vladimir Putin și Bruxelles-ul, la fel cum face în aceste zile și președintele
Ucrainei, Victor Ianukovici. În lumina aducerii la lumină a acestor fapte, se
poate deduce că vectorul european al actualei coaliții de guvernământ se
bazează nu atât pe comunitatea de valori civilizaționale cu Europa, cât pe
interes material, legat de primirea unor fonduri din străinătate. Întrucât UE a
promis să ofere mai mult, guvernarea a ales vectorul european. Probabil, dacă
Rusia ar fi oferit sau poate dacă va oferi mai mult, Republica Moldova s-ar fi
integrat sau se va integra în Uniunea Vamală/Eurasiatică. Relatarea lui
Andrievschii a dezvăluit care sunt imboldurile (motivațiile reale ale) actualei
guvernări, care contrastează cu declarațiile făcute de liderii Coaliției pro
Europene la mitingul din 3 noiembrie sau cu elementele incluse în „Pactul
pentru o Moldovă europeană” – o inițiativă a PLDM-ului lui V. Filat...
Iată că summit-ul Parteneriatului
Estic și-a început lucrările la
Vilnius și în spațiul mediatic moldovenesc sunt prezentate
opinii ale diferiților comentatori politici cu privire la parafarea Acordurilor
de Asociere și de Liber Schimb. Mi s-au pus și mie întrebări legate de acest
eveniment. Primul lucru pe care mă văd nevoit să-l menționez cu privire la
acest subiect, ca răspuns la întrebările unor jurnaliști, este faptul că nu pot
să am o opinie despre ceva ce nu cunosc. La fel cum guvernanții au concesionat
aeroportul internațional Chișinău unei firme din Rusia, la fel cum guvernanții
au cedat cele 22% din acțiunile statului la Banca de Economii, la fel, printr-un proces total
netransparent, au negociat și au convenit cu Bruxelles-ul textele celor două
Acorduri. O persoană care s-a văzut înșelată de guvernanți în acțiunile cu
privire la aeroport și BEM de ce ar acorda încredere actualilor potentați cu
privire la textele negociate ale celor două Acorduri? Există publicații ale
unor experți europeni care arată clar că negocierea unor Acorduri cu UE este o
chestiune deosebit de complicată. Unele dintre statele care s-au asociat, iar
apoi au aderat la UE ,
au negociat mai bine, altele mai prost. Și asta s-a resimțit în dezvoltarea
ulterioară a țărilor respective. Guvernarea moldovenească a negociat însă
într-o veselie, ceea ce o face să fie suspectată fie de lipsă de demnitate, fie
de lipsă de profesionalism, fie de amândouă luate împreună. Iată de ce personal
nu pot să semnez în alb (fără să cunosc conținutul celor două Acorduri) sau să
sprijin pentru actuala guvernare în ceea ce privește parafarea celor două documente.
Nesocotirea societății civile moldovenești de către guvernarea de la Chi șinău (lipsa oricărei
consultări cu mediul academic din țară), alegerea vectorului european în urma
unui târg cu Moscova și Bruxelles-ul în funcție de cine dă mai mult, denotă că
integrarea europeană a RM este un proces accidental, deci fără un temei solid.
Iată de ce societatea moldovenească trebuie să conștientizeze că fără un
control al său asupra guvernării de la
Chi șinău despre integrarea europeană a statului moldovenesc cu
greu poate fi vorba. Integrarea europeană înseamnă nu atât parafarea și
semnarea celor două Acorduri, cât un proces de guvernare bazată pe conștiință,
pe principii morale. Întrucât oameni cu asemenea valori sunt mai greu de
întâlnit în conducerea de la Chi șinău,
tot ceea la ce se poate aștepta cetățeanul moldovean este mimarea reformelor. Căci
parafarea celor două Acorduri înseamnă
mai mult schimbarea blănii lupului, în condițiile în care lupul își schimbă
blana, dar năravul ba. Or, europenizarea înseamnă schimbarea năravului guvernanților,
europenizarea înseamnă eliminarea lupilor de la guvernare, europenizarea să nu
mai ajungă lupi la guvernare.
[Articol scris pentru portalul Moldova.org]
