Miercuri, 13 noiembrie, am participat ca invitat
la un talk show, la o televiziune de știri din Chișinău. Tema ediției
respective a fost consacrată ultimelor evoluții în contextul procesului de
asociere a Ucrainei la UE
și impactul respectivelor evoluții asupra RM. Printre altele, am expus temerea
mea cu privire la neincluderea în textul Acordului de Liber Schimb a unui
articol prin care să fie interzis importul din UE a produselor (atât vegetale,
cât și animaliere) din organisme modificate genetic (OMG). Această prevedere ar
alinia Republica Moldova la cele șase state din UE care au interzis importul OMG-urilor pe
teritoriul lor, asumându-și responsabilitatea deplină pentru asigurarea
securității alimentare a popoarelor respectivelor țări: Germania, Franța,
Luxemburg, Austria, Grecia și Ungaria. În cazul în care un articol în acest
sens nu a fost inclus în textul Acordului UE – RM, există pericolul ca țara
noastră să devină o piață de desfacere pentru producătorii agricoli europeni de
OMG, care se vor îmbogăți pe seama sărăciei majorității moldovenilor: din cauza
prețurilor mai mici a produselor din OMG-uri, ele se vor vinde lesne în RM,
eventual în magazinele cu prețuri mici anunțate de actuala guvernare. De
asemenea, reprezentantul unui partid din opoziția extraparlamentară, Sergiu
Coropceanu, a vorbit despre prevederea privind dreptul cetățenilor statelor
europene de a putea procura pământ în viitoarea țară asociată Ucraina – reglementare
ce se conține în textul Acordului de Liber Schimb UE – Ucraina, parafat în
martie 2012 și care urmează să fie semnat la sfârșitul acestei luni la
summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius.
Un
oponent din studio, A.Ț., asumându-și rolul de avocat al guvernării și al
„integrării eurpene” (deși nimeni nu a contestat relația ce trebuie dezvoltată
de RM cu UE), a replicat: de ce să discutăm cele din respectivul Acord (între
UE și RM) dacă nu se cunoaște conținutul său (cu toate că unii parlamentari din
coaliția guvernamentală au afirmat că doritorii de a afla prevederile Acordului
UE – RM pot consulta acordul UE – Ucraina, căci cele două sunt asemănătoare).
În al doilea rând, recunoscând pericolul invadării cu OMG-uri a pieței
moldovenești și pe cel al permisiunii privind procurarea pământului din RM de
către cetățenii statelor membre ale UE (pe prețuri derizorii pentru cetățenii
europeni), oponentul a invocat un alt argument: „Noi mergem într-o uniune
economică foarte puternică și noi o să primim de a acolo beneficii foarte mari,
dar asta defel nu înseamnă că noi nimic nu trebuie să dăm în schimb”. Mai mult,
pentru că am pus un semn de întrebare legat de textul Acordului de Liber Schimb
– și am făcut aceasta deoarece guvernarea nu a discutat cu societatea civilă,
nu textul Acordului, dar nici măcar principiile sale de bază – oponentul
respectiv m-a învinuit că am făcut propagandă pentru Uniunea Vamală, deși în
intervențiile mele nici nu m-am referit la respectiva uniune. Nu m-am referit
pentru, în opinia mea, atâta timp cât RM nu are frontieră comună cu un stat
membru al Uniunii Vamale, statul moldovenesc nu se află în fața dilemei UE –
Uniunea Vamală și singura sa opțiune reală este UE.
Poziția
și argumentele oponentului din acea emisiune au amintit clar atitudinea
bolșevică: există un scop (în regimul sovietic – comunismul, acum – integrarea
europeană) și în vederea îndeplinirii acelui scop toate mijloacele sunt bune,
altfel spus: scopul scuză mijloacele. Nu contează prețul. În regimul sovietic
erau sacrificate sute de mii de vieți, în actualul regim poate fi sacrificată
securitatea alimentară a unui popor sărăcit, care își poate pierde cu ușurință
și principala valoare naturală – pământul. Cei care puneau semne de întrebare cu
privire la politicile PCUS, în timpul regimului bolșevic, erau catalogați drept
„dușmani ai poporului” și tratați după principiul: „cine nu este cu noi este
împotriva noastră”. Acum unii procedează la fel. Personal, consider că locul Republicii Moldova este în
familia europeană, dar alături de cele șase state din UE care au interzis pe
teritoriul lor OMG-urile. Locul RM este în marea familie europeană cu o
guvernare pentru popor (nu pentru realizarea propriilor interese oneroase, ceea
ce duce la pauperizarea majorității societății și la exodul său din propria
țară).
Emisiunea
de ieri a demonstrat clar că spiritul bolșevismului este viu în cei care s-au
format intelectual în vechiul regim și – culmea – unii dintre aceștia sunt cei
mai fervenți promotori ai integrării europene, dar acceptând aceleași metode
bolșevice pe care, păstrând proporțiile, comuniștii din Uniunea Sovietică le
utilizau în vederea înfăptuirii comunismului.
Oponentul din respectiva
emisiune a mai spus că nu există în prezent o soluție pentru conflictul privind
zona nistreană. Eu afirm că există o soluție: Republica Moldova să aibă o guvernare
pentru popor, cu rușine față de propriul popor, care să nu se preteze la
afaceri de genul celor privind BEM, aeroportul internațional Chișinău ș.a.. O
guvernare care să fie responsabilă pentru destinul acestei țări și care să
negocieze acordurile cu UE în interesul acestei țări, al producătorilor acestei
țări, al fiecărui cetățean în parte. Numai cu această condiție se poate vorbi
de posibilitatea reintegrării țării, deși actuala conducere (împreună cu
avocații săi – comentatori politici), se pare, a compromis iremediabil imaginea
statului moldovenesc, stat de care vor să scape nu numai cetățenii din zona
nistreană, ci și cetățenii moldoveni din teritoriul aflat sub jurisdicția RM.
[Articol scris pentru portalul Moldova.org]
