luni, 2 septembrie 2013

Rogozin și „absorbirea” Republicii Moldova de către Federația Rusă

Acest articol a fost scris pentru portalul Moldova.org:

Privite din perspectivă geopolitică, relațiile ruso-moldovenești și conflictul privind zona nistreană a RM par mai clare și explicabile. În cartea sa „Următorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI”, editată încă în 2009, cercetătorul american George Friedman a estimat că pe la mijlocul anilor 2010 „rușii (…) vor absorbi, probabil, Republica Moldova” (p. 131, Buc., 2012). Interesul Federației Ruse față de RM reiese din faptul că țara noastră se află pe o falie geopolitică, la granița dintre civilizația occidentală și cea slavo-ortodoxă, sau „eurasiatică” – așa cum le place unor cercetători și politicieni ruși să o numească. În fond, George Friedman a estimat mai mult sau mai bine corect faptul că „aproximativ până în anul 2010, Rusia va fi subestimată [de SUA ș.a.]”, dar din acel an va avea loc „resuscitarea Rusiei” (p. 131). Revenirea în forță a Rusiei pe plan internațional nu poate însemna decât reconsolidarea spațiului său geopolitic – în statele desprinse din fosta Uniune Sovietică.
Orice le-ar spune Dmitrii Rogozin persoanelor din administrația zonei nistrene, oricât i-ar flata că sunt independenți (astăzi, 2 septembrie 2013, se împlinesc 23 de ani de la proclamarea așa-zisei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești, în cadrul URSS), este clar că Federația Rusă vrea Republica Moldova, cu tot cu zona nistreană, în spațiul său geopolitic, din motive de securitate. Rusia percepe NATO ca o amenințare la adresa securității sale, iar întrucât Republica Moldova are graniță comună cu un stat membru al NATO – România – situația perfectă pentru Rusia ar fi ca Republica Moldova, chiar dacă nu participă în Organizația Acordului privind Securitatea Colectivă (ODKB), cel puțin să fie în afara NATO – ca stat neutru. Întrucât statutul de stat asociat al UE teoretic ar favoriza integrarea Republicii Moldova în sistemul european de apărare, Rusia se pronunță și împotriva obținerii acestui statut de către statul moldav, prin parafarea acordurilor de asociere și de liber schimb la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din noiembrie a.c..
Anume acestui fapt, respectiv pentru a exercita presiuni asupra autorităților moldovenești, s-a datorat și vizita de astăzi a vicepremierului rus Dmitrii Rogozin la Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă, susținută după întrevederea cu oficiali moldoveni, el a transmis câteva mesaje clare societății moldovenești, după ce le-a formulat în discuțiile cu premierul moldovean Iurie Leancă și cu ministrul Economiei Valeriu Lazăr. Rogozin s-a referit la colaborarea ruso-moldovenească în sectorul energetic, declarând: „Sperăm că nu veți îngheța [la toamnă și la iarnă]”, sugerând că e posibil ca RM să rămână fără gazul natural rusesc. Vicepremierul rus a amintit că „majoritatea migranților moldoveni se află în Rusia”, lăsând să se înțeleagă că, în urma unor decizii ale Guvernului de la Chișinău, aceștia vor fi afectați. În sfârșit dar nu în ultimul rând, Rogozin s-a referit și la problema privind zona nistreană a RM, afirmând că în parcursul său european „Partea moldovenească nu trebuie să desprindă vagoane, pentru ca ele să nu se piardă”, sugerând că RM ar putea pierde zona nistreană în condițiile apropierii RM de UE.
Practic, în prezent mingea se află în terenul guvernării moldovenești. Fedarația Rusă are interese în spațiul în care se află Republica Moldova, respectiv ea și le promovează. Majoritatea poporului Republicii Moldova, care își dorește integrarea țării în UE, adică realizarea intereselor sale naționale findamentale – asigurarea securității și asigurarea bunăstării (în cazul RM: eradicarea sărăciei) – ar susține guvernarea de la Chișinău în această confruntare psihologică (diplomatică) ruso-moldovenească. Numai că mulți dintre cei care constituie poporul RM au un gust amar de pe urma acțiunilor coaliției de la guvernare, fiind conștienți de faptul că vorbele privind integrarea europeană, în mare măsură nu sunt altceva decât o acoperire a eforturilor guvernanților privind îmbogățirea proprie și a clanurilor sau găștilor din propriile partide (care sunt nimic altceva decât SRL-uri – organizații prin care se obține profit/bani). Răspunzând la întrebarea cu ce va rămâne în istorie actuala guvernare, un analist politic spunea la un talk show că aceasta va rămâne în istorie ca „cea mai nesimțită” guvernare, cu referire la preocuparea guvernanților pentru nivelul de trai al populației țării.
Iată de ce, lipsită de sprijinul masiv al propriului popor/electorat, actuala guvernare poate fi asemănată cu David în confruntarea cu uriașul Goliat. Cu o singură deosebire: de partea lui David era Dumnezeu. De partea guvernării moldovenești nu este nici măcar o bună parte a poporului țării – inclusiv din cea care își dorește integrarea europeană…     

Postări populare