Sistemul electoral mixt: RM a renunțat la zona sa estică?

Articol scris pentru Moldova.org:

Vineri, 19 aprilie 2013, Parlamentul Republicii Moldova a votat un proiect de lege vizând amendamente la Codul Electoral (a fost adoptat sistemul mixt). Conform noilor prevederi, care urmează să fie promulgate de Președintele RM și să fie publicate în „Monitorul Oficial”, respectiv să intre în vigoare, cetățenii RM vor vota în circumscripții uninominale pe două liste: pe o listă a partidelor și pe o listă cu candidați – persoane fizice. Sunt modificări care apropie RM de standardele europene, deoarece în prezent sistemul mixt este utilizat în țări din Europa Centrală, în Germania ș.a.. Prevederea care stârnește nedumerire este cea care plasează în aceeași categorie cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotarele țării (diaspora) și cetățenii RM din zona nistreană, aflată în afara jurisdicției autorităților de la Chișinău: toți aceștia vor vota pe o singură listă – cea a partidelor. În primul rând, prin această reglementare a fost încălcat un principiu fundamental atât al Constituției RM, cât și al tratatelor internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care RM este parte: egalitatea cetățenilor în fața legii. Dacă un cetățean domiciliat în Republica Moldova (de ex. în Chișinău) va vota pe două liste, iar un alt cetățean domiciliat în Republica Moldova (de ex. în Grigoriopol sau Bender) votează doar pe o listă, înseamnă că cel din urmă este discriminat. În al doilea rând, prin această prevedere, autoritățile moldovenești au transmis comunității internaționale un semnal clar: Republica Moldova a renunțat la zona nistreană – cetățenii săi de acolo sunt considerați ca fiind „în străinătate”. Acest semnal este cu atât mai grav cu cât din 11 aprilie 2013 autoritățile zonei nistrene (sprijinită, se știe, de Federația Rusă) încalcă flagrant Acordul ruso-moldovenesc din 21 iulie 1992, împiedicând activitatea Poliției moldovenești în Bender. Astfel, prin indiferența de care dau dovadă, autoritățile moldovenești au arătat că au abandonat (sau sunt în proces de abandonare) teritoriul respectiv și noul procuror general poate intenta dosare penale celor responsabili de trădare de stat.

Cu regret, grupul parlamentar al PD, care a propus proiectul de lege, nu s-a consultat cu societatea civilă, în speță cu specialiștii de la Facultatea de Științe Politice a USM. Dacă ar fi apelat la facultatea respectivă, la care activez, aș fi putut să le aduc precedentul sau exemplul statului Cipru, care se confruntă cu o problemă, în mare, similară celeia privind zona nistreană a RM. Conform reglementărilor cipriote, în Parlament acced deputați aleși în circumscripții din zona greacă (56 mandate – 70%) și din zona turcă (24 mandate – 30%), în funcție de ponderea celor două comunități în totalul populației. În Parlament mai intră reprezentanții comunităților maronită, romano-catolică și armeană (câte unul din partea fiecăreia), astfel numărul total de deputați este 83. Întrucât autoritățile din zona turcă nu acceptă organizarea scrutinelor naționale, inițiate de Nicosia, cele 24 locuri (mandate) rămân neocupate, până la soluționarea conflictului. Astfel, autoritățile de la Nicosia nu au renunțat la partea nordică a insulei, așa cum autoritățile de la Chișinău au renunțat la zona estică.

Consider că exemplul Ciprului poate fi urmat de autoritățile Republicii Moldova, dacă actualii guvernanți mai au o fărâmă de patriotism și de responsabilitate politică în fața națiunii și a generațiilor viitoare. 

          Un alt proiect de lege, votat ieri, de 51 deputați, în lectură finală, a vizat cele 270 000 de cetățeni ai Republicii Moldova, care încă nu și-au perfectat buletine de identitate (se folosesc de pașapoartele vechi sovietice, în care le-a fost aplicată ștampila de cetățeni ai RM). Conform legii votate în lectura a doua, această categorie de persoane nu va putea vota la alegeri, dacă nu își va perfecta buletine de identitate. Chiar dacă legea obligă autoritățile să elibereze gratis buletinele de identitate celor 270 000 de pensionari, mulți dintre ei nu pot să meargă la Secțiile de pașapoarte, în principal din motive de sănătate. De exemplu, unchiul meu de la Briceni (pensionarul D.L.) mi-a spus că ar vrea să meargă la următoarele alegeri să voteze pentru PL. Dar dacă a fost lipsit de dreptul de a alege, nu va merge. Proiectul legii a fost propus de PL. Unchiul meu mi-a spus că el nu are de gând să-și facă buletin de identitate, ca protest față de tratamentul inuman al guvernării față de pensionari (primește o pensie de 1300 lei cu tot cu majorarea recentă, soția sa – 880 lei). El știe că pe timpul URSS statul avea grijă de pensionari, nu își bătea joc de oameni, nu îi umilea, de aceea va rămâne cu acel pașaport... În cazul său, se produce „efectul bumerangului”: cetățenii RM susținători ai PL, care dețin pașapoarte de tip vechi (sovietic) nu vor putea vota pentru PL la următoarele alegeri. Totuși, prin propunerea nelipsită de perfidie a unei foste deputate PL se urmărește lipsirea de vot a susținătorilor PCRM, întrucât marea lor majoritate votează pentru comuniști. Probabil, liberalii sunt gata să sacrifice votul unor susținători de ai săi (cum e unchiul meu), dar să lipsească PCRM-ul de un număr mai mare. În orice caz, o asemenea inițiativă nu face față unui partid care se sprijină pe valori liberale și democratice. Dacă unii pensionari nu pot sau nu vor să se lipsească de pașaportul sovietic, să exploatezi aceasta în interes electoral nu mi se pare corect.