marți, 2 aprilie 2013

COMPONENTELE PROFESIOGRAMEI SPECIALISTULUI ÎN RELAŢII INTERNAŢIONALE


Factorii care determină îmbrățișarea unei profesii. Conceptul profesiogramă este folosit în domeniile activității umane pentru desemnarea elementelor componente ale pregătirii profesionale, respectiv a elementelor necesare pentru a putea face față cerințelor profesionale. DEX-ul tălmăcește noțiunea astfel: „Reprezentare cronologică detaliată a caracteristicilor unei activități profesionale sub aspectul solicitărilor fizice, psihice și al repausului într-o zi de muncă. Din germ. Professiogramm” [1]. Este vorba de caracteristicile activităţii specialistului într-un domeniu, condiţiile pe care trebuie să le satisfacă o persoană care se dedică unei profesii, profilul specialistului într-un domeniu.

Deși există un specific al specialistului în domeniul Relațiilor Internaționale, care ține de folosirea la un grad înalt a potențialului său intelectual-psihologic, profesiograma specialistului în RI nu diferă radical de profesiogramele altor profesii care solicită persoana pentru o anumită ocupaţie (intelectuală), sub aspectul aptitudinilor sale mentale, emoţionale şi fizice.

Încă pozitiviştii încercau să explice orice fenomen pământesc prin „moştenirea părintească”, „înrâurirea mijlocului” (mediului) şi „momentul” în care se produce fenomenul [2]. În zilele noastre, este acceptat faptul că, în ceea ce privește orice ocupaţie profesională, trebuie luați în considerare trei factori (vezi Fig. 1): ereditate (aptitudini, germeni ce trebuie dezvoltați);  mediu social (educaţie, pregătire profesională);

Unii cercetători, care fac apel la astrologie, vorbesc în acest context și de o a treia componentă: 3. influenţa cosmică (a aștrilor, în momentul nașterii și pe parcursul vieții).

Acești factori sunt valabili şi pentru specialistul în RI. În ceea ce privește ereditatea, talentul cu care se naşte o persoană sau vocaţia constă într-un număr de aptitudini pentru o anumită ocupație profesională. Acestea trebuie dezvoltate prin instruire. Caracteristicile specialistului în RI pot fi comparate cu cele ale omului de afaceri. Atât domeniul specialistului în RI (afaceri externe) cât și cel al afacerilor în domeniul economic au multe în comun: ambele se axează pe relaționare (deosebirea principală constând în faptul că omul de afaceri se ocupă de afaceri private, în timp ce specialistul în RI sau diplomatul se ocupă de afaceri de stat și în interesul statului). Unul dintre cei mai cunoscuţi autori din domeniul Ştiinţei afacerilor, cercetătorul canadian Herbert N. Casson, care şi-a publicat peste 70 de cărţi încă în anii ’30 ai secolului XX, afirma: „Capitalistul (omul de afaceri, n. A.L) ideal, se întâlneşte tot atât de rar precum artistul de valoare sau sculptorul de talent; ca orice creator, capitalistul are geniul lui specific. În succesul său coeficientul şansei este minim. Ca întotdeauna în cazul geniului, puterea sa se datorează perseverenţei şi neostoitei autoeducări” [3]. Casson atrage atenţia asupra faptului că „pentru dânsul (omul de afaceri, n. A.L.), speranţa de a poseda trece înaintea a ceea ce posedă. De altfel, toţi cei care îşi câştigă existenţa datorită beneficiilor pe care le crează (salariaţii, n. A.L.), trebuie să se conformeze acestui principiu. Dacă acest adevăr ar fi bine înţeles, lumea afacerilor ar lua o imensă extindere; nu orice John, Peter sau Paulus ar pretinde să devină capitalişti (oameni de afaceri, n. A.L.); afacerile ar fi rezervate celor care au aptitudinile necesare, care s-au exersat în acest domeniu şi s-au instruit în acest sens, stăpânindu-i rigorile)” [4]. Consider că o comparație între omul de afaceri și specialistul în RI (diplomatul) este utilă atunci când scoatem în evidență faptul că omul de afaceri este în relație cu salariații săi, în timp ce specialistul în RI (diplomatul) este în relație cu reprezentanții aleși ai poporului țării sale: conducerea politică a statului. Specialistul în RI trebuie să fie creator în percepere și gândire, perseverent, să fie implicat într-o neostoită autoeducare.

Aceasta îi va permite să acţioneze cu succes în mediul internațional aflat în permanentă schimbare, așa cum un om de afaceri talentat și bine pregătit va acționa cu succes în lumea afacerilor: „Lumea afacerilor este locul evoluţiilor, al schimbării perpetue. Afacerile nu sînt o lege care urmează pe cele precedente; ele nu constituie o artă pe care o înveţi şi de care îţi aminteşti la nevoie, ci este ceva la fel de unduitor ca viaţa însăşi, luînd veşnic o înfăţişare nouă, care se împlineşte după propriile sale legi. În afaceri nu este suficientă doar experienţa; sînt necesare calităţi ca spiritul de observaţie, capacitatea de adaptare, de autoeducare; fără asemenea calităţi experienţa nu vă serveşte decât la a vă trage pe căi bătătorite” [5].

Pregătirea profesională este parte componentă a influenței mediului social asupra persoanei, pe lângă educația din familie. Ea presupune însuşirea temeinică a Ştiinţei Relațiilor Internaționale cu toate componentele sale. Specialistul în RI, ca și omul de afaceri, trebuie să investească permanent în instruire, deoarece „nu competenţa costă scump, ci prostia şi ignoranţa” [6].

Herbert N. Casson considera că omul de afaceri „trebuie să aibă mulţi amici, să cunoască multă lume, să fie amabil, primitor, să fie în special elocvent şi, în sfârşit, să stârnească valuri de simpatie în jurul său pentru a-i face pe oameni să dorească să cumpere ceea ce el vinde” [7]. Diplomatul trebuie să aibă prieteni, iar prietenia sa cu diverși colegi de breaslă și cu oameni politici din alte țări să fie în interes de stat. 

Pe lângă ereditate şi mediu social, sisteme religioase şi filozofice asiatice mai vorbesc despre influenţa cosmică sau a aștrilor: „Fiecare om porneşte în această viaţă cu o moştenire genetică pe care a primit-o de la părinţii săi, cu un spirit care a parcurs un anumit drum în vieţile anterioare şi cu o influenţă astrală în momentul naşterii, toate aceste elemente conferindu-i unicitate şi anumite sensibilităţi” [8]. Unul dintre autorii români care s-au ocupat de acest aspect, Dumitru Hristenco, este de părere că influenţa cosmică (a aștrilor), în special cea din momentul naşterii unei persoane, se va manifesta în nivelul emoţional pe parcursul vieţii acesteia: „Nivelul emoţional este constituit din toate trăirile emoţionale ale persoanei. Caracteristicile sale sunt influenţate de poziţia aștrilor la data naşterii persoanei în această viaţă” [9].

Dacă luăm în considerare influența cosmică (a aștrilor), pentru specialistul în RI (ca de altfel și pentru omul de afaceri), se impune ca acesta să-şi cunoască horoscopul, alcătuit de persoane competente, de exemplu – zilele în care va avea un tonus ridicat şi cele în care acesta va fi redus (de exemplu, în dependență de bioritmuri, care sunt în legătură cu fazele Lunii), şi în funcție de aceasta să-şi programeze întâlnirile (de afaceri) sau alte acţiuni/activități importante. Dar ideal este ca prin evoluţia interioară, specialistul în RI să scape de aceste influenţe, să devină mai puternic decât acestea, printr-o cât mai mare stăpânire de sine.

Pregătirea profesională la catedrele de Relații Internaționale. Dintre cei trei factori care determină o profesiogramă, atât în cazul specialistului în RI, ca și în cazurile celorlalte profesii, cea mai importantă este a doua – pregătirea profesională. Talentul sau vocația – fiind înnăscute (ereditare), ca și influența a aștrilor (care poate fi favorabilă sau nefastă din cauze independente de om) – sunt factori de care omul ține cont sau la care se adaptează. Ceea ce depinde de el este pregătirea profesională. Aceasta este inserată influenței mediului social: începând cu cei 7 ani de acasă – educația familială, valorile din societate ș.a.. Consider că la catedrele de Relații Internaționale procesul educațional – care îl continuă pe cel din familie și din liceu – vizează trei elemente ce trebuie dezvoltate: minte, inimă și caracter. Este important și al patrulea element – sănătatea fizică – asupra căruia nu voi stărui aici. Educarea (dezvoltarea) tuturor celor trei elemente are ca scop formarea unor calități, capacități și abilități. Odată acestea formate, o persoană care a obținut pregătirea profesională cuvenită va da dovadă de anumite rezultate.

În ceea ce privește primul element al structurii, supusă procesului de formare profesională – mintea (gândirea) – scopul procesului de educare este formarea calității numită inteligență (vezi Fig. 2). Aceasta trebuie să devină parte a personalității studentului. Calitatea inteligență se exprimă prin capacitatea de a înțelege sau de a pătrunde fenomenele sau problemele care constituie obiectul preocupărilor specialistului în RI. Mintea acestuia trebuie să fie ascuțită – ca să poată pătrunde problemele de care se ocupă. La moldoveni, în sate, se mai folosește adjectivul „tunchit” sau tâmpit cu referire la un ac care nu este ascuțit. Dezvoltarea elementului minte presupune formarea calității de a pătrunde (înțelege) problemele din domeniu, căci numai o problemă înțeleasă poate fi rezolvată. Astfel, cel care și-a dezvoltat calitatea și capacitatea menționate, își formează abilitatea de a rezolva probleme. Desigur, pentru a le rezolva, specialistul are nevoie de o pregătire teoretică și practică temeinică. El are nevoie de cunoaștere. Dar dacă procesul de studii se reduce doar la transmiterea unui set de cunoștințe, cunoașterea – care este ceea ce a rămas după ce o persoană a uitat tot ceea ce a învățat – poate să lipsească în final. Ca rezultat  al unui proces educațional de calitate, specialistul în RI va putea da dovadă de eficiență și pragmatism în activitatea sa profesională.

Un alt element important care trebuie dezvoltat în cadrul procesului educațional vizează inima (simțirea). La catedrele de RI trebuie cultivată dragostea studentului față de propriul popor și față de propria țară (patriotismul). Fără aceasta, el nu va putea îndeplini sarcinile care stau în fața sa ca diplomat. Calitatea dragoste se exprimă în capacitatea de a împărtăși. Această capacitate are două aspecte: a împărtăși – în sensul de a oferi din ceea ce ai (inclusiv bucurii) semenilor și a împărtăși – în sensul de a sprijini la greu, a pune umărul pentru a susține semenii în momente dificile: a împărtăși durerea semenilor. O persoană care și-a dezvoltat calitatea și capacitatea menționate se va putea integra într-o echipă, va avea sentimentul solidarității în colectivul de muncă. Drept rezultat, persoana care și-a dezvoltat acest element va da dovadă de slujire – se va afla în serviciul țării, al poporului. Întrucât în domeniul Relațiilor Internaționale vorbim de Serviciul Diplomatic, dezvoltarea calității patriotism (dragoste pentru neam și țară) este inalienabilă unei bune activități în domeniu.

Al treilea element care trebuie dezvoltat este caracterul (acțiunea). El se exprimă în calitatea voință și în capacitatea de autocontrol. Abilitatea cu care trebuie să iasă din facultate viitorul specialist în RI este disciplina. Fără disciplină în domeniul diplomației nu poate exista o activitate eficientă. Drept rezultat al cultivării calității, capacității și abilității menționate, specialistul în RI va da dovadă de  demnitate, onoare, cinste, simțul răspunderii/ datoriei. El nu va putea fi corupt, nu își va trăda țara, ci o va sluji chiar cu prețul unor sacrificii, cu devotament.

Toate cele trei elemente ale structurii personalității specialistului în RI sunt indisolubil legate între ele. Dacă lipsește una, structura umană nu va mai funcționa la parametrii ceruți, respectiv nu va exista o activitate de calitate.

Cum sunt formate calitățile, capacitățile și abilitățile care ne dau rezultatele menționate (în Fig. 2)? Consider că de o importanță incontestabilă este personalitatea cadrului didactic. Așa cum un ucenic se duce la un meșter – de exemplu cizmar, pentru a învăța meseria, la fel studenții vin la o facultate de Relații Internaționale pentru a învăța de la profesori cum să gândească, cum să-și iubească țara și cum să acționeze în domeniul profesional ales. Desigur, profesorii talentați vor ajuta studenții să se descopere, să-și realizeze individualitatea, nu să devină cópii sau imitații. Succesul procesului educațional depinde de implicarea unor profesori de calitate, de studenți cu aptitudini, înclinație (talent) față de profesie și cu perseverență, putere de muncă, disciplină – inclusiv în pregătirea temelor pentru seminare. De o mare importanță este utilizarea de către profesor a metodelor interactive de predare.

Nu în ultimul rând, procesul educațional vizează, pe lângă formarea calităților, capacităților și abilităților menționate, dezvoltarea interesului viitorului specialist pentru a studia mereu, pentru autoeducare, pe parcursul întregii cariere.

Parafrazând o expresie devenită celebră – Suntem prea săraci pentru a cumpăra haine ieftine – în condițiile Republicii Moldova putem afirma: Suntem prea săraci pentru a pregăti prost specialiștii în Relații Internaționale – viitorii diplomați. Conștientizând și formulând misiunea facultăților de Relații Internaționale ale instituțiilor de învățământ superior, ne vom putea forma și viziunea corectă cu privire la un proces educațional eficient și de deplin folos.


Referințe:

  1. Supliment la Dictionarul explicativ al limbii române (DEX-S), Editura Academiei, Bucureşti, 1988, p.146; http://dexonline.ro/definitie/profesiogram%C4%83%20.
  2. Nicolae Petraşcu, „Cuvânt începător”, în Teoria formelor fără fond, antologie de Mihai Ungheanu, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1996, pp. 109-110.
  3. Herbert N. Casson, Axiomele omului de afaceri, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1993, p. 68.
  4. Ibidem, p.69.
  5. Ibidem, p. 80.
  6. Ibidem, p. 105.
  7. Ibidem, p. 22.
  8. Dumitru Hristenco, Reiki tradiţional, Editura Teora, Bucureşti, 1997, p. 39.
  9. Ibidem, p. 94.


Anexe:

Fig. 1. Factorii care determină o profesiogramă (inclusiv a specialistului în RI): 




1. Ereditate                                                                                   
2. Mediu social (pregătire profesională).
3. Influența cosmică (a aștrilor).
     
 






Fig. 2: Elementele pregătirii profesionale a specialistului în Relații Internaționale.


           ELEMENT
MANIFESTARE
Minte
(Gândire)
Inimă
(Simțire)
Caracter
(Acțiune)
CALITATE
Inteligență
Dragoste
(patriotism)
Voință
CAPACITATE
De a înțelege/
a pătrunde
De a împărtăși
De autocontrol
ABILITATE
De a rezolva probleme/ profesionalism
De a se integra în echipă/
solidaritate
Disciplină
REZULTAT
Eficiență,
pragmatism.
Slujire/serviciu.
Demnitate,
onoare,
cinste,
simțul răspunderii/ datoriei,
devotament.




 Comunicare publicată în „Relațiile Internaționale - domeniu specific de activitate intelectuală. Contribuția instituțiilor de profil. Materialele Conferinței științifico-practice consacrate aniversării a X-a a Institutului de Relații Internaționale din Moldova, 2 aprilie 2013”, Chișinău, 2013.

Postări populare