Articol scris pentru Moldova.org:
Îndeletnicirea de comentator politic în Republica Moldova
zilelor noastre este una dintre cele mai dificile. Comentatorii politici
onești, care scriu din perspectiva intereselor naționale – ale poporului
Republicii Moldova – se așteaptă ca starea lucrurilor să se îmbunătățească prin
luarea-aminte a oamenilor politici la criticile și sugestiile expuse la adresa
lor. Aceasta însă nu se întâmplă. Situația politică degradează. Iar în aceste
condiții, cred că inevitabil ți se crează o stare de repuslie. Iar cum solicitările
din partea mass-media privind furnizarea de noi comentarii nu contenesc,
situația unui comentator politic nu este de invidiat. Mai mult, când nu ai
considerația necesară față de politicienii de la putere, să te referi la
acțiunile (faprele) și declarațiile lor pare un lux nepermis. Când un om
politic ca Vladimir Filat declară (a făcut asta ieri) că „Ar fi o lașitate dacă
eu aș lăsa țara fără guvernare”, după ce a dus țara la șanț – împreună cu
colegii săi de alianță – te gândești că omul respectiv, obsedat de putere, nu
mai are imaginea reală a stării de spirit din societate. După ce ieri au fost
date publicității unele convorbiri telefonice interceptate, se crează impresia
că trăim într-un stat condus de un dictator, care stabilește mărimea amenzilor
pe care trebuie să le achite agenții economici: dacă e vorba de un investitor
german, pentru care sună cineva de la ambasadă, acesta plătește „vreo” 20 000
lei. Dacă e un agent economic local, pentru care nu sună nimeni, nici măcar din
AIE, acela plătește 3 mln. lei.
Este deosebit de important de înțeles care sunt cauzele ce
au condus la starea actuală din societate, respectiv ce o poate redresa. Cred
că apelul la istorie ne poate ajuta în acest sens. În unul din studiile sale
(„Dacia Hiperboreană”, Ed. Universitas, Chișinău, 1993), cercetătorul Vasile
Lovinescu nota, cu referire la strămoșii noștri daci, citându-l pe Jordanes:
„Primii dintre ei erau Sarabi terei, dintre care se consacrau regi și preoți”.
Exista deci „o singură castă pentru funcțiile sacerdotală și regală: sarabii
cumulau ambele funcțiuni” (p. 27). Despre castele din vechime aflăm și din
„Manava-Dharma-Sastra” („Legea lui Manu”, Ed. Chrater, f.a., România), text
păstrat din perioada sec. II î.e.n. – II e.n., dar scris, după unii istorici,
în veacul al XIII-lea î.e.n.. După unii istorici, există o legătură între Dacia
și arienii care au ajuns în India, întrucât arienii ar fi hiperboreenii care au
migrat din nordul Europei spre Dacia, iar apoi spre Est, ajungând până în India
și teritoriul de astăzi al Chinei și Japoniei. Deci moștenirea culturală
indiană, în limba sanscrită, este moștenirea Hiperboreei și respectiv a Daciei.
Conform „Legii lui Manu”, „Pentru păstrarea creațiunii, Ființa suverană și
slăvită a stabilit îndeletniciri diferite celor pe care i-a făcut (…)” (p. 23),
realizându-se astfel o divizare a muncii: „Brahmanilor le-a dat ca parte
păstrarea și învățarea vedelor, aducerea jertfelor (ș.a.)” – vedem că e vorba
de intelectualitate și preoțime; „Kșatryas au primit însărcinarea de a apăra
poporul, a practica binefacerea, a aduce jertfe, a citi Cărțile Sfinte și a nu
se deda plăcerilor trupești” – rezultă că este vorba de angajații structurilor
de forță ale statului (militari, polițiști ș.a.) dar și cei din administrația
publică – structurile executive; „A îngriji de dobitoace, a face milostenie, a
aduce jertfe, a citi Cărțile Sfinte, a se îndeletnici cu negoțul, a împrumuta
cu dobândă, a munci pământul, sunt îndatoririle primite de vaisyas” (p. 23) –
adică oamenii de afaceri sau întreprinzătorii din toate domeniile economiei.
După vechiul text, mai există „sudrașii” – casta inferioară.
Explicând castele, textul precizează: numele „bramin”
înseamnă „favoare prielnică”, „fericire”; „kșatrya” – „putere”, „protecție”;
„vaisya” – „bogăție”, „dărnicie”; „sudra” – „netrebnicie”, „atârnarea [dependența?]
de altcineva” (p. 31), probabil și de ceva – de vicii (fiind vorba de alcoolism,
fumat ș.a.). Tradiția ariană s-a păstrat multă vreme: în Europa Occidentală –
nobilii, în Rusia – dvorenii, în Japonia – samuraii au fost acei „kșatria” care
au apărat poporul și au administrat treburile țării, cu grijă față de popor: ei
au slujit țara. Regimul bolșevic a fost cel care, în încercarea de a distruge
celelalte clase decât proletariatul, a proclamat principiul: „Fiecare
bucătăreasă poate conduce statul”. Bineînțeles, era vorba de o ipocrizie:
statul bolșevic era condus de șefii partidului bolșevic, iar bucătăresele,
atunci când erau invitate în Sovietul Suprem sau în sovietele (consiliile)
locale – stăteau acolo de formă, votând ceea ce le cerea partidul.
În prezent lucrurile merg prost în Republica Moldova
deoarece avem un regim format de oameni fără vocație pentru funcțiile pe care
le ocupă, o stare de lucruri care vine în contradicție cu tradiția milenară a
strămoșilor noștri. La putere se află vaisya – oamenii de afaceri – care nu
sunt dotați cu calitățile necesare de administratori (kșatrya). Un regim firesc
din punctul de vedere al tradiției, ar fi acela în care am avea un Parlament
din care să facă parte intelectuali „de rasă”, un Guvern din care să facă parte
funcționari cu vocație (kșatrya), iar oamenii de afaceri să-și poată desfășura
în voie activitatea comercială. Atunci când oamenii de afaceri preiau puterea
(fie și prin alegeri libere, nu neapărat în urma unei lovituri de stat),
treburile în acel stat nu vor merge pe calea cea bună. Din simplul motiv că
oamenii de afaceri – prin structura sufletească, pe care o au de la Dumnezeu – nu pot sluji
oamenii, ei au ca principal obiectiv propria îmbogățire. Iar propria îmbogățile
pentru ei, din păcate, nu are limite.
Cred că popularitatea lui Vladimir Voronin, în ciuda
vârstei sale înaintate, se datorează și faptului că el este un kșatrya – un
administrator. Regimul sovietic, așa cum a declarat și Voronin odată, se
preocupa de identificarea și pregătirea profesională a celor care aveau să
ajungă funcționari de stat (mai degrabă, de partid – dar cum partidul conducea
statul, ei deveneau, în consecință, funcționari de stat).
Ce ar putea conduce la redresarea situației în Republica
Moldova? Conștientizarea de către electoratul țării a faptului că atâta timp
cât va alege în fruntea statului oameni de afaceri, instituțiile statului nu
vor fi în serviciul poporului, ci în serviciul acelor oameni de afaceri. Sunt
departe de a afirma că în Republica Moldova trebuie discriminați oamenii de
afaceri. Dar cred că atunci când aceștia își descoperă brusc „chemarea” de a
deveni funcționari de stat, ei ar trebui să renunțe la afaceri – firmele lor trebuie
să devină proprietate a statului. Acesta ar trebui să fie prețul plătit de
oamenii de afaceri care vor să devină parlamentari și miniștri.
P.S. Și ar fi foarte bine ca „sudrași” – persoane care sunt
dependente de vicii, de exemplu, de fumat – ca M. Ghimpu și M. Lupu – să
renunțe la ele, dacă vor să participe la exercitarea puterii.
