Postez un text mai vechi, dar problema ridicată în el este de actualitate.
Cu ceva timp în urmă la Comrat s-a desfăşurat o şedinţă a Clubului de presă, organizat de un ONG din capitală. În cadrul şedinţei cu genericul „Alegerile din UTA Gagauz-Yeri în vizorul societăţii civile”, ziarişti locali şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale au discutat despre modalităţile de reflectare de către mass-media a campaniei electorale din UTA Gagauz-Yeri.
Câteva aspecte mi-au atras atenţia: chiar la intrarea în Comrat, la marginea şoselei, este scris „Comrat – capitala Găgăuziei (Gagauz Yeri)”. Unul dintre ziariştii găgăuzi, Stepan Piron, a menţionat de altfel importanţa organizării la Comrat a şedinţei Clubului de presă, întrucât „Comrat este o capitală”.
Mă întreb despre ce fel de capitală poate fi vorba în cazul unei unităţi teritoriale a Republicii Moldova, cu capitala la Chișinău (conform art. 14 din Constituţie)? Pe clădirile administrative din Comrat este scris, de exemplu, „Reşedinţa Başcanului Gagauz Yeri (Găgăuziei)”. Astfel, pentru cei din Comrat, „Gagauz Yeri” este un sinonim cu „Gagauzia”.
Legea privind instituirea UTA Gagauz Yeri din 1994, votată de majoritatea agrariană din Parlament, a admis această denumire: „Gagaz Yeri”. L-am întrebat pe dl Leonid Tabără, deputat în acea perioadă și care a votat pentru legea respectivă, ce înseamnă „Gagauz Yeri”. Mi-a spus că nu ştie. Probabil că nici ceilalţi deputaţi nu au știut pentru ce au votat. „Gagauz Yeri” înseamnă „Pământ găgăuzesc”.
Vreau să menţionez pentru cei care nu ştiu, că denumirea ţării noastre, încă în primele cronici moldoveneşti, scrise în limba slavă veche, era: „Moldavskaia zemlea” („PĂMÂNT MOLDOVENESC”). În mod normal, teritoriul pe care se află UTA respectivă este PĂMÂNT MOLDOVENESC. Cu toate acestea, unii dintre cei care au luat cuvântul la şedinţa clubului de la Comrat vorbeau de „practica [privind reflectarea campaniei electorale] din Moldova şi din Găgăuzia”, ca şi cum teritoriul de acolo ar fi altceva, nu ar fi tot „din Moldova”.
S-a ajuns la aceasta din cauza acelei legi votate de agrarieni. Dar și pentru faptul că după 2001, când majoritatea în Parlament a revenit comuniștilor, ei au introdus (în 2003) în Constituţa Republicii Moldova noţiunea de „Găgăuzia” (Art. 110, 111), sinonimă, după cum vedem, cu cea de „Gagauz Yeri”. Este paradoxal, de altfel, că teritoriul ţării noastre pe care nu îl controlează autorităţile de la Chişinău se numeşte „republică MOLDOVENEASCĂ nistreană”, în timp ce zona autonomă din sud, aflată sub jurisdicția Chișinăului, se numeşte „pământ găgăuzesc”.
Republica Moldova este o țară a multor paradoxuri. De exemplu, noțiunea de „Transnistria”, utilizată chiar în acte adoptate de Parlament, vizează municipiul Bender și satele Gâsca, Proteagailovca, Chițcani, Merenești, Cremenciug şi Zahorna de pe malul drept al Nistrului (din Cisnistria – Basarabia). Mai avem însă şi un alt paradox: în art. 111, alineatul 4, al Constituției RM, comuniștii au introdus (la 25.07.03) următorul amendament: „Pămîntul (s. A.L.), subsolul, apele, regnul vegetal și cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul unității autonome Găgăuzia (s. A.L.) sunt proprietate a poporului Republicii Moldova (...)”.
E clar că pământul nu se poate afla pe teritoriul unității autonome, ci unitatea autonomă respectivă se află pe teritoriul/pământul Republicii Moldova și acel pământ este proprietate a poporului Republicii Moldova. Ce este acest amendament constituţional al PCRM – incompetenţă, trădare naţională? Din această confuzie avem o situație în care cetățenii de etnie găgăuză ai Republicii Moldova, dintr-o unitate teritorială autonomă, cred că au un teritoriu și au o capitală. Și dacă – bunul Dumnezeu să ne ferească de așa ceva – forțe radicale (iar de acestea sunt și astăzi) din autonomia găgăuzească vor cere desprinderea teritoriului UTA „Gagauz Yeri”/„Gagauzia” din trupul țării, va fi greu să le explice cineva că legea agrariană și amendamentul constituțional comunist s-au dotorat „oboselii” unor forțe politice care s-au perindat cândva pe la putere; că, de fapt, țara noastră este Moldova „Yeri” și nici un fel de alt Yeri (Bulgar Yeri, Ucraina Yeri, Rusia Yeri etc) nu poate fi admis (ca denumire) aici, pe teritoriul Moldova „Yeri” – al Republicii Moldova, unde conviețuiesc mai multe monorități etnice.
Vreau să fiu înțeles: consider că, la o adică, găgăuzii pot să convețuiască într-o unitate administrativă autonomiă pe teritoriul Republicii Moldova, dacă aceasta le face viața mai confortabilă. Dar denumirea acestei unități administrative autonome ar trebui să fie pur și simplu: „Unitatea teritorială autonomă găgăuzească de pe teritoriul Republicii Moldova”. Nici un fel de „pământ găgăuzesc”. Este important pentru felul în care se formează și se va forma conştiinţa tinerei generaţii a găgăuzilor. Este important pentru păstrarea acestui pamânt care, vorba dramaturgului Barbu Delavrancea – pusă în seama Marelui Ştefan – „nu este al nostru, ci al urmaşilor urmaşilor noştri”.
P.S. Articolul a fost publicat pe site-ul „Arena.md” în zilele imediat următoare ședinței Clubului de presă al CJI, din 12 noiembrie 2010, de la Comrat, la care am participat. Site-ul respectiv nu mai există.
P.S. Articolul a fost publicat pe site-ul „Arena.md” în zilele imediat următoare ședinței Clubului de presă al CJI, din 12 noiembrie 2010, de la Comrat, la care am participat. Site-ul respectiv nu mai există.
